În ultima lui dimineaţă i-am spus "te iubesc" şi mi-am luat rămas bun...
am privit cu durere ultima pară şi i-am mulţumit pentru toate perele mîncate de-a lungul anilor...
...şi am înţeles de ce cîndva am numit para "fructul dragostei"!
despărţirea...de orice fel ar fi...DOARE!
L-am rugat să mă ierte şi i-am promis că nu-l voi uita şi nu-l voi lăsa să devină cenuşă!
Se va transforma în cele mai frumoase
"poveşti dIN lemn"...
Să fie acesta răspunsul lui la dureroasa mea declaraţie de dragoste?"
